Cabinet Individual de Psihologie Neamț Laura Cristina

Program
Luni-Vineri: 09:00-19:00

Date de contact
Tel. 0757 837 694
E-mail: neamt.laura@yahoo.com
Servicii: psihologie clinică, psihoterapie, psihologia muncii;

Psihologie clinică:

Psihologia clinică studiază și intervine asupra factorilor psihologici cu relevanță pentru stările de sănătate și de boală.

-psihodiagnostic și evaluare clinică:

*evaluare subiectiv-emoțională;

*evaluare cognitivă;

*evaluare comportamentală;

*evaluarea simplă a personalității și a mecanismelor de coping/adaptare/defensive;

*evaluare psihologică asociată activităților cu cupluri sau familii (sau altor grupuri);

*evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural în care se manifestă problemele psihologice;

*evaluarea dezvoltării psihologice.

-intervenție/asistență/consultanță psihologică:

*educație pentru sănătate, promovarea sănătății și a unui stil de viață sănătos;

*consiliere și terapie suportivă;

*optimizare și dezvoltare personală, autocunoaștere.

Psihoterapie

Psihoterapia constă în intervenția psihologică realizată în mod științific și în spirit umanist, în scopul promovării sănătății, optimizării, autocunoașterii și dezvoltării personale, în scopul modificării factorilor psihologici implicați în tulburările psihice, psiho-somatice și în tulburările somatice, precum și în situații de urgență și risc.

Componentele procesului psihoterapeutic sunt:

*psihodiagnostic și evaluare clinică;

*conceptualizare clinică;

*relație psihoterapeutică

*intervenții psihologice individuale și de grup;

*evaluarea procesului de psihoterapie și a rezultatelor acestuia.

Psihologia muncii și industrial organizațională:

evaluare psihologică și emitere de aviz psihologic

Legislaţia actuală impune ca angajarea, menţinerea în funcţie, reluarea sau schimbarea activităţii de bază a unui salariat, promovarea acestuia, indiferent de pregătire şi vârstă, să se facă, numai după ce, în prealabil, a efectuat un control medical şi o verificare a aptitudinilor psiho-profesionale (H.G. 355 din 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, H.G. 1169 din 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. 355 din 2007, precum şi Legea 319 din 2006, Legea privind securitatea şi sănătatea în muncă).

Serviciile de psihologia muncii completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru întocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei dumneavoastră.

Astfel, vă stău la dispoziţie cu următoarele tipuri de evaluări psihologice:

Evaluarea psihologică la angajare
face parte din procesul de selecţie, desfăşurat după recrutare, şi are rolul de a evidenţia dacă un candidat are într-adevăr abilităţile, aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel încât să poată îndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate în fişa postului.
Pentru parcurgerea ei nu trebuie să existe o reglementare legală expresă, deoarece orice angajator îşi doreşte angajaţi capabili să aducă plus valoare companiei sale.

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii, acest tip de evaluare este obligatoriu, menţionăm aici:

  • personal cu funcţie de decizie (funcţionar public cu atribuţii de interpretare şi aplicare a legilor în vigoare);
  • cadre didactice;
  • personal sanitar superior, mediu şi personal educativ;
  • muncă la înălţime;
  • muncă în condiţii de zgomot;
  • muncă în condiţii de izolare;
  • lucru în tura de noapte;
  • muncă în câmpuri electrice;
  • muncă în câmpuri electromagnetice;
  • manipulare de substanţe toxice şi stupefiante;
  • muncă în mediu subteran;

şi de asemeni:

  • cetăţenii străini care lucrează pe teritoriul României;
  • angajaţii care conduc autovehicule de serviciu sau personale în interesul firmei şi în timpul orelor de serviciu sau se deplasează cu acestea între locul de muncă şi domiciliu.
  • Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele sale să fie continuu optimizate.
  • Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp: bianual, anual, la interval de doi sau trei ani în funcţie de cerinţele locului de muncă
  • Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii.
  • Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă în procesul de creştere în carieră a unui angajat.
  • Evaluarea psihologică la reluarea activităţi se realizează după un concediu medical prelungit sau după unul de maternitate/paternitate.

    • marți, 2 august 2016

    Decalogul Raționalității




    Pentru o viaţă raţională şi fericită a se citi zilnic, dimineaţa sau seara înainte de culcare, timp de o lună, iar apoi, cu rol preventiv, o dată pe lună:

    1. AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, nu înseamnă că eşti fără valoare ca om, ci doar că ai avut un comportament mai puţin performant, care probabil poate fi îmbunătăţit în viitor. Ca om eşti valoros prin simplul fapt că exişti. Aşadar, este bine să te accepţi necondiţionat, dar asta nu înseamnă că trebuie să-ţi accepţi imediat şi necondiţionat şi eşecurile, fără să încerci măcar să le corectezi, atât cât este omeneşte posibil.
    2. AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, aminteşte-ţi că este doar (foarte) rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care ţi se putea întâmpla) şi că poţi găsi mulţumire în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la început. Indiferent cât de rău este răul care ţi s-a întâmplat, nu este cel mai mare rău care ţi se poate întâmpla!
    3. AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, poţi tolera/suporta acest lucru neplăcut şi poţi merge mai departe, găsind bucurie în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la început.
    4. AR FI PREFERABIL ca ceilalţi să se comporte corect şi/sau frumos cu tine, DAR DACĂ NU SE COMPORTĂ AŞA, nu înseamnă că tu sau ei sunteţi fără valoare ca oameni, ci doar că au avut un comportament inadecvat care, în principiu, poate fi schimbat în viitor. Ceilalţi sunt valoroşi ca oameni prin simplul fapt că există. Aşadar, este bine să-i accepţi necondiţionat ca oameni, dar asta nu înseamnă că trebuie să le accepţi imediat şi necondiţionat şi comportamentele inadecvate, fără să încerci, atât cât este omeneşte posibil, să-i faci să şi le corecteze
    5. AR FI PREFERABIL ca ceilalţi să se comporte corect şi/sau frumos cu tine, DAR DACĂ NU SE COMPORTĂ AŞA, aminteşte-ţi că este doar (foarte) rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care se putea întâmpla) şi că poţi găsi mulţumire în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la început.
    6. AR FI PREFERABIL ca ceilalţi să se comporte corect şi/sau frumos cu tine, DAR DACĂ NU SE COMPORTĂ AŞA, poţi tolera/suporta acest lucru neplăcut şi poţi merge mai departe, găsind bucurie în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la început.
    7. AR FI PREFERABIL ca viaţa să fie în general corectă (cu tine şi/sau ceilalţi) şi plăcută/uşoară, DAR DACĂ NU ESTE, nu înseamnă că viaţa este nedreaptă şi/sau că tu eşti fără valoare ca om. Viaţa este un amestec de bun şi rău, iar noi ar trebui să maximizăm (dacă se poate) şi/sau să vedem binele, reducând (dacă se poate) şi/sau învăţând din rău.
    8. AR FI PREFERABIL ca viaţa să fie în general corectă (cu tine şi/sau ceilalţi) şi plăcută/uşoară, DAR DACĂ NU ESTE, aminteşte-ţi că este doar (foarte) rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care se putea întâmpla) şi că poţi găsi mulţumire în activităţi specifice, chiar dacă este mai greu la început.
    9. AR FI PREFERABIL ca viaţa să fie în general corectă (cu tine şi/sau ceilalţi) şi plăcută/uşoară, DAR DACĂ NU ESTE, poţi tolera/suporta acest lucru şi poţi merge mai departe, găsind bucurie în activităţi specifice, chiar dacă este mai greu la început
    10. SINGURUL LUCRU CARE TREBUIE – deşi şi acesta este condiţional, non-absolutist: doar dacă doreşti să fii sănătos şi fericit – ESTE CĂ NIMIC NU TREBUIE CU NECESITATE. Faptul că îţi doreşti un lucru foarte mult şi faci tot ceea ce este omeneşte posibil să-l obţii, nu înseamnă că acest lucru trebuie să se întâmple cu necesitate. Altfel spus, este bine să înţelegem şi să acceptăm faptul că nu scrie nicăieri că dorinţa noastră, fie ea intensă şi justificată prin efortul angajat în atingerea ei, trebuie să devină realitate doar pentru că noi dorim şi luptăm pentru asta. Numai cerinţele/dorinţele lui Dumnezeu pot dobândi obligatoriu realitate ontologică (devin realitate); dorinţele noastre devin uneori realitate, iar alteori, chiar justificate fiind, rămân simple dorinţe deoarece viaţa şi/sau ceilalţi ni le blochează (sau chiar nu dau doi bani pe ele). Aşadar, este bine să ne dorim lucruri, să luptăm pentru ele, dar, în acelaşi timp, să fim gata să acceptăm faptul că, în ciuda efortului nostru, s-ar putea să nu se întâmple ceea ce ne dorim. Ar fi bine să înţelegem şi să acceptăm acest lucru!

    DECALOGUL RAŢIONALITĂŢII
    Elaborat de psihologul Daniel David în 2012, în baza dezvoltărilor mai recente din terapia raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală; versiuni anterioare ale Decalogului Raţionalităţii au fost publicate de acelaşi autor, începând din anul 2000 (vezi şi aici).

    Publicat de la

    Niciun comentariu:

    Trimiteți un comentariu

    Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)